Niciun comentariu

Modificari importante in privinta programului „Prima Casa”

Garanţia pentru programul ”Prima casă” la 40% pentru creditele contractate pentru imobile cu destinaţia de locuinţă mai vechi de 5 ani. Cel putin asta intentioneaza Guvernul sa faca.

Guvernul intenţionează să reducă garanţia pentru programul ”Prima casă” la 40% pentru creditele contractate pentru imobile cu destinaţia de locuinţă mai vechi de 5 ani, dar şi menţinerea programului cel puţin încă cinci ani, reiese dintr-o notă prezentată miercuri în şedinţa Executivului.
”Incertitudinea cu privire la continuarea programului Prima casă şi a existenţei plafoanelor de garanţii aferente programului afectează deopotrivă, atât dezvoltatorii imobiliari având în vedere că procesul de realizare a unui proiect rezidenţial presupune o perioadă de timp de aproximativ 18 luni, cât şi persoanele fizice care doresc contractarea unui credit în cadrul Programului şi care, în planificarea accesării programului «Prima casă» au nevoie de predictibilitate cu privire la existenţa plafoanelor de garantare. În ultimii ani, au existat blocaje cauzate de lipsa de predictibilitate privind programul «Prima casă» atât pentru implementarea unor proiecte imobiliare care se bazau pe precontracte semnate cu beneficiari persoane fizice care intenţionau accesarea programului «Prima casă», cât şi la nivelul beneficiarilor persoane fizice care achitaseră avansuri în procesul de achiziţie a unor imobile fără a avea apoi certitudinea unor plafoane suficiente de garanţii care să le asigure contractarea creditelor, în condiţiile în care nu dispuneau de avansul necesar contractării unor credite standard de la instituţiile de credit”, se arată în nota prezentată de Ministerul Finanţelor Publice.
Potrivit notei, intitulată Strategia proiectului Prima casă, printre concluziile conturate se regăsesc nevoia menţinerii programului pe un orizont mediu de timp, de cinci ani, pe fondul creşterii solicitărilor de credite în cadrul programului, a popularităţii de care se bucură acesta, precum şi din necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor de locuire şi a asigurării disponibilităţii spaţiului locativ şi asigurarea predictibilităţii şi a transparenţei în privinţa plafoanelor de garantare.
Printre obiective strategice cu privire la programul Prima casă în perioada 2017-2021, MFP propune un plafon anual de garanţii în cadrul programului de aproximativ două miliarde lei pentru primii doi ani acoperiţi de strategie (2017-2018) şi 1,5 miliarde lei pentru ultimii 3 ani (2019-2021), astfel încât să crească predictibilitatea creditelor ce pot fi acordate şi contractate în cadrul programului. Potrivit notei, reducerea plafonului de garanţii după primii doi ani ai strategiei cu 500 mii lei anual are în vedere o reducere graduală a intervenţiei statului prin garantare asumând că piaţa creditului ipotecar se va dezvolta concomitent cu creşterea accesibilităţii populaţiei la produsele standard ale băncilor.
„Pentru creditele contractate pentru imobile cu destinaţia de locuinţă mai noi de 5 ani sau consolidate în ultimii 5 ani faţă de data acordării creditului, procentul de garantare de către stat se păstrează la nivelul de 50% în timp ce pentru celelalte credite procentul de garantare de către stat va fi la nivelul de 40%. Astfel, prin această diferenţiere, pe de o parte se are în vedere sprijinirea îmbunătăţirii calităţii locuirii prin acordarea unor condiţii mai bune de locuit oferite de locuinţele noi sau consolidate, iar pe de altă parte se are în vedere şi diminuarea riscului de credit al statului în Program, ţinându-se cont că, colateralul reprezentat de o locuinţă nouă sau consolidată (toate celelalte aspecte fiind similare) este mai valoros fiind diminuator de risc pentru statul român (de fapt acelaşi principiu este urmat şi de finanţatori în cazul creditelor ipotecare acordate de către aceştia fără garanţii de stat). Totodată, se propune menţinerea condiţiei conform căreia, toate locuinţele care se achiziţionează în cadrul Programului trebuie să se încadreze în una dintre clasele A, B sau C de eficienţă energetică”, se mai arată în nota discutată în şedinţa Executivului.

Niciun comentariu

Băncile au scăzut vertiginos avansul pentru credite imobiliare și cele prin Prima Casă

Sibienii care intenționează să își achiziționeze un apartament sau  casă în următoarea perioadă primesc o veste bună. Tot mai multe bănci au ales să reducă avansul cerut pentru acordarea de credite ipotecare.

Din punct de vedere al dobânzii, cel mai avantajos împrumut rămâne în continuare creditul Prima Casă. Legea dării în plată a creat o isterie pe piața bancară românească. Acest lucru s-a tradus într-o creștere semnificativă a avansului cerut de banci. Astfel, instituțiile financiare au decis majorarea avansului celor care doreau să contracteze un credit ipotecar. De la un procent de 5-15% s-a ajuns la unul de 45% pentru un credit ipotecar, indiferent de riscul valutar al monedei în care era contractat creditul, conform celor de la imopedia.ro.
“A fost o perioadă dificilă atât pentru bănci, cât și pentru clienți. Avansul cerut de bănci era destul de mare pentru multi români, ceea ce a dus la amânarea deciziei de a contracta un credit ipotecar. Lipsa clienților a determinat băncile să își schimbe politica de creditare” spune Ionuț Neculai, analist financiar.
În prezent, avansul solicitat de bănci pentru un credit ipotecar variază între 15% și 25%.
Băncile la care poți contracta acum un credit cu avans de 15% sunt: BCR, BRD, CEC Bank, Libra Internet Bank și Banca Transilvania. Ofițerii de credit de la BRD cer în plus o ipotecă imobiliară, pe lângă cea a imobilului cumpărat prin credit.
În anumite condiții, de la Leumi Bank și ING Bank, clienții pot contracta credite ipotecare cu avans zero. Este probabil un preambul pentru viitoarele credite Prima Casă cu avans zero, pentru care se caută acum soluții de integrare în sistem. Dacă ne uităm la costuri însă, vom observa că, indiferent de avans, la un credit ipotecar de 200.000 de lei pe 22 de ani, nivelul DAE este cuprins între 3,28% pe an și 6,69% pe an.
Cel mai mic nivel al DAE îl găsim la Raiffeisen Bank, cu 3,28% și 20% avans, Veneto Banka cu 3,38% DAE și avans 25%, Garanti Bank, cu 3,47% DAE și 25% avans, CEC Bank, cu 3,52% DAE și 15% avans și BRD cu 3,65% DAE și 15% avans, potrivit unei analize economica.net.
Creditul Prima Casă, pentru cine se încadrează în program, rămâne cel mai avantajos program de creditare, chiar și în condițiile unui avans mult mai mic, 5% pentru toate băncile. Astfel, la acealași credit de 200.000 de lei rambursabil în 22 de ani, DAE începe de la 2,95% și se încheie la 3,39%. Aici primele cele mai ieftine cinci credite sunt de la 2,95% DAE la CEC Bank, 2,98% DAE la Leumi Bank, 2,98% DAE la Unicredit Bank, 2,99% DAE la Banca Transilvania și 2,99% DAE la Credit Agricole.

Niciun comentariu

Opacitatea pieței imobiliare din România determină o finanțare mult mai scumpă

În anul 2016, în topul tranzacţiilor imobiliare din România este clădirea Shopping City Sibiu, vândută de Argo şi cumpărată de NEPI, companie de real-estate, pentru 100 de milioane de euro. Printre tranzacţiile din acest an se regăseşte şi Premium Plaza/Premium Point, vândută de Volksbank către GTC, o altă firmă de real-estate, pentru mai puţin de 30 de milioane de euro.

Condiţiile de finanțare din România sunt departe de cele din alte ţări, mai ales în ceea ce priveşte amortizarea, dar şi costurile, a adăugat Silviana Badea, director naţional, Head of Capital Markets, în cadrul conferinţei organizate de Jones Lang LaSalle (JLL), companie de consultanţă imobiliară, citata de zf.ro

„Piaţa de finanţări este unul dintre motivele pentru care piaţa de investiţii în imobiliare a stagnat o perioadă. Până acum 18-24 de luni, pur şi simplu nu puteai să finanţezi 50 de milioane în România, pentru că băncile nu finanţau. Lucrul acesta s-a schimbat foarte mult în România, în ultimul an şi jumătate. Băncile vor să finanţeze, au lichiditate, dar se uită cu foarte mare atenţie la ce finanţează, cu ce bani şi pe cine finanţează”, susţine Silviana Badea.

Finanţarea este mult mai scumpă în România, comparativ cu alte state precum Germania, iar printre motive sunt riscurile reprezentate de ţără, industrie, proiect şi lichiditate, dar şi faptul că real-estate-ul în România este mai puţin transparent.

Niciun comentariu

Legea dării în plată ar putea ieftinii apartamentele din rezidențiale

Intrarea în vigoare a legii dării în plată nu s-a făcut simţită în preţul imobiliarelor, pe segmentul rezidenţial. Tendinţa de creştere a preţurilor apartamentelor noi din ultimul an s-a menţinut în iulie, cu un avans lunar de peste 3%, după ce, în ultimul an, preţurile au crescut cu aproape 10%.

După avansul preţurilor apartamentelor noi din ultimul an, vom asista la o reaşezare a acestora, la o echilibrare a pieţei, într-un moment în care populaţia a câştigat încredere în mersul economiei şi în finanţele personale, luând  decizii de investiţii pe termen lung. Mai multe bănci au majorat avansul la credite ipotecare,acestea devenind mai greu accesibile pentrupopulaţie. Cererea se va reduce, ceea ce va trage în jos preţurile apartamentelor pe termen scurt şi mediu.

Odată cu intrarea în vigoare a legii dării în plată, băncile şi-au reevaluat poziţiile şi expunerea la riscuri. Creşterea accelerată a numărului de garanţii Prima Casă din prima jumătate a acestui an a fost determinată de incertitudiile privind creditarea ipotecară, ca urmare a dezbaterilor şi a introducerii legii dării în plată. Dinamica anuală a preţurilor nu este influenţată de acest program, deoarece, la noi în ţară, din cele 700.000 de tranzacții imobiliare încheiate pe an, doar 20% sunt achitate prin credit, majoritatea, adică 80% din achiziții, fiind realizate din surse proprii. Creșterea economică înregistrată de țara noastră, creşterea încrederii populației în mediul economic,  majorarea avansului la credite, precum li dobânzile reduse oferite de bănci pentru depozite au impulsionat românii să-şi facă planuri pe termen lung, planuri de investiţii, lucru care s-a văzut în creşterea cererii şi, implicit a preţurilor apartamentelor”, este de părere Marius Nicola, director general al SC Conlux Development, compania care a dezvoltat ansamblul rezidențial Premium North Lane în capitală.

Niciun comentariu

Piața imobiliară fără Prima Casă – Crește sau scade?

Dezvoltatorii imobiliari din zona Sibiului au vândut mare parte din locuințele construite mai ales datorită programului Prima Casă. La câteva luni după ce Prima Casă a terminat fondurile alocate, efectele nu sunt negative. Băncile încearcă să se adapteze cerințelor pieței.

Chiar daca pana acum cateva luni in Sibiu majoritatea apartametelor erau cumparate prin programul Prima Casa, piata imobiliara locala din Sibiu nu resimte efectele lipsei programului, arată un studiu făcut de cei de la Eurosib Imobiliare. Clientii care apeleaza la un credit imobiliar in vederea achizitionarii de imobile se adapteaza noilor conditii impuse de banci, referitoare la avansuri de mai mari fata de acum cateva luni.

Avansurile pentru credite ipotecare la principalele banci la Sibiu

BRD practica in continuare un avans de minim 35%, iar BCR practică din vară un avans de 25% doar in municipiul Sibiu si alte cateva mari resedinte de Judet. In rest pentru celelalte localitati avansul ramane 35%. Practic pentru un imobil cumparat pe teritoriul Selimbarului, inclusiv zonele lipite de Sibiu, dar aflate pe teritoriul Selimbarului sau zona Calea Cisnadiei, care apartine de Cisnadie, zonele Sura Mare sau Sura Mica BCR conditioneaza creditele imobiliare de un avans de minim 35 %. ING practica un avans de 25%, în timp ce Banca Transilvania solicită un avans de 20% pentru clientii care sunt la primul imobil, iar pentru celilalti clienti avansul este de 25%. Dezvoltatorii imobiliari spun că nu se resimte lipsa programului Prima Casă și că vânzările nu au scăzut peste vară.