Niciun comentariu

Băncile au scăzut vertiginos avansul pentru credite imobiliare și cele prin Prima Casă

Sibienii care intenționează să își achiziționeze un apartament sau  casă în următoarea perioadă primesc o veste bună. Tot mai multe bănci au ales să reducă avansul cerut pentru acordarea de credite ipotecare.

Din punct de vedere al dobânzii, cel mai avantajos împrumut rămâne în continuare creditul Prima Casă. Legea dării în plată a creat o isterie pe piața bancară românească. Acest lucru s-a tradus într-o creștere semnificativă a avansului cerut de banci. Astfel, instituțiile financiare au decis majorarea avansului celor care doreau să contracteze un credit ipotecar. De la un procent de 5-15% s-a ajuns la unul de 45% pentru un credit ipotecar, indiferent de riscul valutar al monedei în care era contractat creditul, conform celor de la imopedia.ro.
“A fost o perioadă dificilă atât pentru bănci, cât și pentru clienți. Avansul cerut de bănci era destul de mare pentru multi români, ceea ce a dus la amânarea deciziei de a contracta un credit ipotecar. Lipsa clienților a determinat băncile să își schimbe politica de creditare” spune Ionuț Neculai, analist financiar.
În prezent, avansul solicitat de bănci pentru un credit ipotecar variază între 15% și 25%.
Băncile la care poți contracta acum un credit cu avans de 15% sunt: BCR, BRD, CEC Bank, Libra Internet Bank și Banca Transilvania. Ofițerii de credit de la BRD cer în plus o ipotecă imobiliară, pe lângă cea a imobilului cumpărat prin credit.
În anumite condiții, de la Leumi Bank și ING Bank, clienții pot contracta credite ipotecare cu avans zero. Este probabil un preambul pentru viitoarele credite Prima Casă cu avans zero, pentru care se caută acum soluții de integrare în sistem. Dacă ne uităm la costuri însă, vom observa că, indiferent de avans, la un credit ipotecar de 200.000 de lei pe 22 de ani, nivelul DAE este cuprins între 3,28% pe an și 6,69% pe an.
Cel mai mic nivel al DAE îl găsim la Raiffeisen Bank, cu 3,28% și 20% avans, Veneto Banka cu 3,38% DAE și avans 25%, Garanti Bank, cu 3,47% DAE și 25% avans, CEC Bank, cu 3,52% DAE și 15% avans și BRD cu 3,65% DAE și 15% avans, potrivit unei analize economica.net.
Creditul Prima Casă, pentru cine se încadrează în program, rămâne cel mai avantajos program de creditare, chiar și în condițiile unui avans mult mai mic, 5% pentru toate băncile. Astfel, la acealași credit de 200.000 de lei rambursabil în 22 de ani, DAE începe de la 2,95% și se încheie la 3,39%. Aici primele cele mai ieftine cinci credite sunt de la 2,95% DAE la CEC Bank, 2,98% DAE la Leumi Bank, 2,98% DAE la Unicredit Bank, 2,99% DAE la Banca Transilvania și 2,99% DAE la Credit Agricole.

Niciun comentariu

Opacitatea pieței imobiliare din România determină o finanțare mult mai scumpă

În anul 2016, în topul tranzacţiilor imobiliare din România este clădirea Shopping City Sibiu, vândută de Argo şi cumpărată de NEPI, companie de real-estate, pentru 100 de milioane de euro. Printre tranzacţiile din acest an se regăseşte şi Premium Plaza/Premium Point, vândută de Volksbank către GTC, o altă firmă de real-estate, pentru mai puţin de 30 de milioane de euro.

Condiţiile de finanțare din România sunt departe de cele din alte ţări, mai ales în ceea ce priveşte amortizarea, dar şi costurile, a adăugat Silviana Badea, director naţional, Head of Capital Markets, în cadrul conferinţei organizate de Jones Lang LaSalle (JLL), companie de consultanţă imobiliară, citata de zf.ro

„Piaţa de finanţări este unul dintre motivele pentru care piaţa de investiţii în imobiliare a stagnat o perioadă. Până acum 18-24 de luni, pur şi simplu nu puteai să finanţezi 50 de milioane în România, pentru că băncile nu finanţau. Lucrul acesta s-a schimbat foarte mult în România, în ultimul an şi jumătate. Băncile vor să finanţeze, au lichiditate, dar se uită cu foarte mare atenţie la ce finanţează, cu ce bani şi pe cine finanţează”, susţine Silviana Badea.

Finanţarea este mult mai scumpă în România, comparativ cu alte state precum Germania, iar printre motive sunt riscurile reprezentate de ţără, industrie, proiect şi lichiditate, dar şi faptul că real-estate-ul în România este mai puţin transparent.